luni, 14 septembrie 2015

Beck Corlan și școala de unde înveți iubirea

Beck Corlan Band
Sursă foto: Denisa Kui

Sufletul este, in general, un subiect greu abordabil intr-o maniera jurnalistica, obiectiva, documentata si tinde sa lipseasca din paginile publicatiilor considerate serioase. Slava Domnului, aici e doar blogul meu, cu opiniile mele si subiectele mele preferate. Prefer subiecte faine si semnificative, iar la mine "fain" si "semnificativ" sunt doua adjective care rar se intalnesc intr-o sarcina de lucru.  Deci-spoiler alert (expresie intraductibila)- urmeaza un subiect sensibil. 
Unul dintre avantajele meseriei de jurnalist este ca ai ocazia sa intalnesti oameni interesanti. Un avantaj al freelancingului este ca poti sa iti alegi subiectele si subiectii (despre dezavantaje, promit sa scriu alta data, intr-o zi usor mai bosumflata). 
Asa am intalnit-o eu pe Beck Corlan- adica Rebecca, tanara compozitoare, cantareata si profa de chitara, dar- mai mult decat atat- un om viu, o persoana plina de viata si de energie. Si cand spun asta, nu ma gandesc la un simplu dinamism de natura fizica. Ma refer mai degraba la felul in care vorbeste, priveste, zambeste (atunci cand stai cu ea la un ceai in Carturesti) sau cel in care canta (atunci cand o asculti in concert) si mai ales la felul in care -se vede ca- iubeste. 
Beck iubeste muzica, viata, oamenii. Vorbeste si canta despre Dumnezeu. (Ups, iar subiectul ala sensibil!)
Daca arta inseamna sa misti ceva in interiorul celor care o recepteaza, atunci Beck este o artista. Daca ne mai indreapta si spre ceva bun, nu doar ne zguduie inutil, atunci Beck este unul dintre acei artisti prin care afli de Dumnezeu si ti se pare mai accesibil. 
Poate ca s-a declansat deja circuitul: "iiiih, lectii si predici despre cum sa fii mai bun, mai crestin, de parca voi/tu/ea sunteti mai breji/mai breze...Ce jurnalism e asta??? De pocaiti? " (relax, people, e doar un blog si da, eu sunt crestina).
Beck mi-a placut tocmai pentru ca nu e genul de persoana ce scoate lectii din tolba, dar e dornica sa impartaseasca din bucuria si din iubirea pe care le poarta dupa ea, alaturi de o editie din Biblie (totodata sursa de inspiratie in compozitii).
Pe scurt, ideea pe care Beck o urmeaza si am notat-o ca indemn este asta:"Spuneţi tuturor că viaţa constă în a iubi (Richard Wurmbrand)."

Restul de detalii- jurnalistice, tehnice, descriptive, le gasiti in interviul din revista Altfel: http://citestealtfel.ro/traieste-altfel/oameni-altfel/beck-to-school-interviu-beck-corlan

Semnat: Ralu Faur
Freelancer- la feminin, sensibil si tot tacamul

p.s. inaugurez cu aceasta ocazie rubrica Oameni vii :), promit sa explic altadata criteriile care trebuie intrunite pentru aceasta definitie. Si sper sa am cu cine s-o ilustrez si de acum incolo. Cat despre Beck, o puteti gasi in poza de mai sus, alaturi de trupa ei, dupa cel mai larg zambet. 

duminică, 13 septembrie 2015

Cum cresti un festival in 10 ani- Festivalul Plai, Timisoara 2015

Plai Grafitti
In anul 2005, doi visatori, Tzuca si Tako plus o mana de prieteni si-au propus sa faca diverse lucruri: sa aduca in Timisoara formatii pe gustul lor- cam straine si exotice pentru gustul localnicilor, intre noi fie vorba :), sa revitalizeze un spatiu abandonat indiferentei- Muzeul Satului Banatean si sa creeze un spatiu in care multiculturalitatea sa fie la ea acasa. Asa s-a nascut Festivalul Plai, intr-un moment in care un concert Paco de Lucia, Al di Meola sau Macy Gray era o raritate pentru Romania, nu doar pentru Timisoara.
Li s-a parut unora ca-s nebuni, ca n-au cum si ca n-ar trebui s-o faca. Dar au facut-o. O data si inca o data si iata-i ajunsi la Plai 10, editia invitatilor surpriza. Cunoscuti drept organizatorii unui festival independent, care se bazeaza pe munca voluntarilor. Accentul pe voluntariat, multiculturalitate si muzica lumii. 
Zeci de organizatii si institutii participa anual la crearea acestui eveniment. Ambasade, centre culturale, ONG-uri, persoane care au ceva de spus. Ma laud ca am participat si eu, pe vremea cand eram "psihologul Raluca Ionescu" :).  Oamenii se aduna cu mic cu mare in ograda Muzeului si descopera ce li s-a mai pregatit in domeniul cultural, educational, social. Interactioneaza. Fac poze. Rad, canta, alearga dupa copii, pana se lasa seara si mai tarziu.

Festivalul Plai în cifre: 10 ediții, 9 culturi diferite, peste 80 de voluntari dintre care 10 internaționali, 3 zile de desfasurare, 15 spectacole, 2 scene, peste 45 de parteneri culturali, peste 200 de activități culturale, 3 instalații outdoor, 1 camping, primul proiect muzical produs de PLAI: Subcarpati + Orchestra. 
Organizatori: Andreea și Norbert Tako- Călători în jurul lumii, au experimentat ei înșiși în numeroase dăți multiculturalitatea, neîncetând să descopere lucruri noi. Totodată consideră că este cool și actual să îți placă ce e al nostru, nu doar ce ține de modă și de străin. Mai sunt cunoscuți și pentru organizarea altor evenimente muzicale precum festivalul Jazz ™ si concerte ale unor artiști precum Pink Martini, Manu Chao.

 "Cea mai mare provocare este organizarea festivalului în sine, pentru că nu putem lua nimic ca de la sine înțeles, nimic nu e sigur până la proba contrarie. Așa că învățăm constant lecția lui Nu."(Andreea Iager Tako- organizatoare)

Mai multe detalii ne-a impartasit Andreea in interviul publicat in revista Altfel, adica aici.