joi, 5 decembrie 2013

Sfântul moș Nicolae și timpul de a ne gândi la cadouri nemateriale

foto: ornamente realizate manual la Casa cu cadouri

Cum una dintre preocupările mele zilnice este crearea și realizarea cadourilor (la micul meu atelier pe care-mi place să-l alint Casa cu cadouri), traversez acum o perioadă foarte aglomerată din acest punct de vedere. Și nu am a mă plânge de asta, dar nu mă pot împiedica să nu observ ce se mai întâmplă în jurul meu.
Sărbătorile de iarnă, și mai ales Crăciunul modern -îmi pare rău s-o zic- sunt în mare parte un pretext consumerist, un îndemn entuziast la "Nu mai stați, doar cumpărați și planeta neglijați!". De-a lungul anilor, cetățenii moderni, în special orășenii dar nu numai ei, s-au îndepărtat fără să se mai gândească de simplitatea și firescul lucrurilor, de înțelesul Sărbătorilor și de spiritul curat și inocent al copilăriei adevărate.
Nu știu cum va fi fost acum vre-o sută de ani în urmă, ce puneau copiii în brad, cum decorau prin casă, cum sărbătoreau...sunt doar câteva poezii de prin literatura română care surprind crâmpeie din iernile de altădată. Mă gândesc acum la versuri de Coșbuc, precum Iarna pe uliță, În seara de Crăciun, dar și la povești din bunici. Nimeni nu râvnea atunci după brăduți de plastic, ornamente făcute în China, de jucării electronice și gadgeturi atât de râvnite de copiii de azi...
Mă gândesc deja la ce vor ține minte copiii mei, acum micuți, când vor fi la rândul lor părinți și vor dori să sărbătorească momentele frumoase cu ai lor copii.
Sper să țină minte că moșul e doar unul și acela sfânt :), Nicolae pe numele lui, nicidecum Saint Nicholas, Santa Claus sau altfel.
Că de Crăciun sărbătorim nașterea pruncului sfânt Iisus și acesta e cel mai mare dar pe care Fecioara Maria, Maica sfântă l-a făcut omenirii.
Să se bucure de spiritul Crăciunului dăruind fără să aștepte ceva în schimb, în loc să sufere în goana după cadouri și în comparațiile sociale inevitabile cu colegii și vecinii.
Iar acum, pe termen scurt, m-aș mulțumi doar să rămână aceeași copii uimitori care își pun imaginația la lucru cu cutiile colorate de carton în loc să tânjească după noutățile de la televizor (jucării care se strică la fel ca oricare și le strică și bucuria de a se juca totodată). 
Dar presupun că pentru toate astea, eu-mama și noi, părinții în general, am semnat în fișa postului că ne asumăm responsabilitatea :).
Acum știu și ce să cer de la moșul sfânt, Nicolae  la rugăciunea de diseară:). În afară de puterea de a nu trece indiferentă pe lângă toate cazurile triste din jurul meu, în orice anotimp ar fi ele, o să-i mai cer să mă ajute să le ofer mereu copiilor cât mai mult din timpul și din dragostea mea.

Vă doresc ca sfântul Nicolae să vă aducă ce este mai bun vouă și copiilor din viața voastră :)
Cu prietenie,

Raluca
proprietar Casa cu cadouri

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu