joi, 1 iulie 2010

Plictiseala- boala sufletului modern

Sindromul plictiselii ne impinge sa facem lucruri distructive, constructive, sau pur si simplu nimic (de exemplu, sa privim la TV si sa ne plangem cat de plictisiti suntem). 

Industria producatoare de divertisment este una dintre cele mai profitabile ale timpurilor noastre. Actorii si muzicienii sunt printre cei mai populari si cei mai bine remunerati oameni ai planetei. Dar sunt atat de multi…Ajunsi in fata meniului cu sute de optiuni, adesea nu stim ce emisiune sau spectacol sa alegem.

Cu toate ca masinile fac o mare parte din munca omului, orele petrecute la lucru nu s-au redus semnificativ. Petrecand aproximativ un sfert dintr-o zi la serviciu, suntem incarcati cu tot felul de sarcini, unele mai cunoscute si mai monotone, altele mai provocatoare din punct de vedere profesional.

Si cu toate astea, plictiseala ne afecteaza atat in timpul nostru liber cat si in timpul programului de lucru. Timpul se scurge mult prea incet, sau, asa cum a spus Charlotte Whitton: Plictiseala este precum epiderma timpului marita nemilos la microscop. Fiecare secunda se dilata exagerat, precum porii fetei.
In scrierile sale, John Fowles eticheta secolul XIX ca pe un secol al plictiselii. Iar contemporanul Pascal Bruckner vede plictiseala ca pe o a boala sufletului modern.
Explicatiile plictiselii includ sentimentul de gol al fiintei moderne. Opriti pentru un moment din vartejul vietii, ne dam seama ca este doar un carusel. In permanenta incercand sa ne mentinem ocupati, traim cu iluzia ca viata noastra e plina, iar iluzia de a fi ocupat ne face sa ne simtim vii. Momentul de pauza in care se insinueaza plictiseala este capabil sa ne produca anxietate, pentru ca poate sfasia brusc iluzia.
In plus, mai exista si nevoia de a face lucrurile previzibile si astfel, controlabile. Le furam inconstient secretul, misterul, atractia. Vrand sa explicam totul in termeni cuantificabili, ucidem “corola de minuni a lumii”, dupa care ne plictisim.
Putem scapa de plictiseala, fie prin distractie, fie prin concentrare asupra unor sarcini mai captivante, important este sa nu ne lasam prinsi de boala ei.
Pentru timpul destinat relaxarii, este necesar sa constientizam ca oferta generoasa de divertisment si leacuri anti-plictiseala este de fapt un bombardament de stimuli toxic pentru mintea noastra. Variantele benefice de a combate plictiseala nu includ acceptarea “zombificarii” prin TV, ci mai degraba iesirile in natura, timpul petrecut alaturi de prieteni sau de cei dragi. Practicarea unui hobby imbina utilul cu placutul- dintr-o simpla pasiune poti ajunge sa cunosti oameni noi, sa participi la diverse competitii, sa castigi recunoasteri si sa te bucuri de timpul “investit” in acest sens.
De asemenea, este important sa nu ne lasam coplesiti de gravitatea exagerata a sarcinilor de la 9 la 17 sau oricand s-ar desfasura orarul nostru profesional. Sa nu permitem plictiselii sa ne afecteze interesul fata de munca.
 Plictiseala este nociva atunci cand depaseste stadiul unei stari trecatoare, prelungindu-se amenintator spre apatie si atribuind existentie lipsa de sens. Diverse studii au aratat ca un serviciu nepotrivit aptitudinilor si nevoilor personale duce la scaderea stimei de sine si a auto-valorizarii. Atat angajatii cat si managerii sunt responsabili de instalarea plictiselii, prin lipsa de motivare si folosirea ineficienta a resurselor umane. Aceasta se traduce prin atribuirea de sarcini nepotrivite unor persoane sub- sau supracalificate. De exemplu,  un specialist in IT se va plictisi chiar inainte de a incepe sa se apuce sa explice pentru a o suta oara unei persoane nepregatite cum se verifica un email. Sarcinile pe care le avem de facut trebuie sa fie cat mai putin monotone, sa aduca aspecte noi, atragatoare, sa ne tina in priza cat mai mult timp posibil. 
Exista, bineinteles, atatea beneficii ale comunicarii pe messenger sau ale navigarii pe YouTube in timp ce te prefaci ca muncesti, insa, daca tot trebuie sa fii la locul respectiv, incearca sa iti respecti munca si totodata, pe tine, facand sarcini utile cel putin propriei persoane. Internetul iti ofera si alternativa unor retele de networking profesional (LinkedIn, Xing OpenBC etc), unde poti intalni oameni din aceleasi domenii ca si tine sau iti poti gasi oportunitati de evolutie in cariera.
Plictiseala este unul din dusmanii creierului, la fel cum celulita afecteaza corpul fizic. Asadar, remediul pentru o boala moderna precum plictiseala este antrenamentul mental, constant si facut cu entuziasm. Atata timp cat muschiul mintii este activ, ne putem declara perfect sanatosi.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu